Posted on April 4th, 2010
De fiecare dată de sărbători vin la bunici la Focșani. În dimineața asta am observat ceva foarte interesant, și anume reacțiile față de urările de sărbători. Eu primesc felicitările prin SMS, pe Facebook, pe twitter, pe Y! Messenger, însă prea puțin prin voce. Bunicii mei sunt sunați pe numărul de telefon fix, pe care îl au de zeci de ani, sau mai nou, pe cele de mobil (da, fiecare are câte un telefon mobil). Îi sună rudele, prietenii, persoane de vâsta lor, iar interacțiunea este umană, sinceră, se vede că se bucură, transmit emoția prin vocea lor. Eu primesc și trimit șiruri de caractere, la care se răspund sau primesc răspuns tot cu șiruri de caractere. Automat, fără emoție. Nu pot simți dacă cel care îmi trimite mesajul o face cu bucurie sau dintr-un automatism.
Așa încât m-am decis să nu mai trimit sms-uri standard la toată lumea, ci să vă sun pe cei mai dragi și apropiați prieteni, colegi și colaboratori. Vreau să intracționăm uman, să râdem împreună, să ne bucurăm că ne auzim, să planificăm o revedere. În următoarele 40 de zile voi încerca să vă sun pe toți. Nu ezitați să mă sunați nici voi. Numărul meu de telefon este același
Posted in Uncategorized | No Comments »